Pe hărțile vechi ale Bucureștiului, numele străzii Lânăriei nu e o metaforă. Aici, pe unul dintre afluenții Dâmboviței care curgea pe sub dealul Filaretului, se spăla lâna: femeile o spălau în gârlă și o uscau în sălciile de pe mal, iar tăbăcarii din apropiere făceau negoț cu ea. Gârla a dispărut de mult sub oraș, dar numele i-a rămas străzii.
O stradă care lega gara de fabrici
La începutul secolului XX, Lânăriei lega Gara Filaret, prima gară a Bucureștiului, de fabricile de pe malul Dâmboviței: tăbăcăriile, uzinele Lemaitre, înființate în 1873, și Abatorul comunal, dat în folosință în 1872. Era o stradă de oameni care munceau, într-un oraș aflat în plină industrializare.
Experimentul primelor locuințe ieftine
Tocmai de aceea statul a ales această stradă pentru un experiment fără precedent în România: prima parcelare de locuințe ieftine din București. După decizia Consiliului Comunal din 1906, aici s-au construit case pentru 27 de familii de cizmari, blănari și funcționari: case parter în stil neoromânesc simplificat, câte două familii pe casă, cu locuințele lipite una de alta. O casă costa 5.000 de lei, într-o epocă în care un funcționar câștiga între 90 și 200 de lei pe lună.
Experimentul a prins. În 1911, strada Lânăriei a intrat în administrarea nou înființatei Societăți Comunale pentru Locuințe Ieftine, care a construit apoi, până în 1948, circa 4.000 de case în tot Bucureștiul, după modelul testat aici. Parcelări întregi ale orașului, de la Candiano Popescu și Rahova la Grant, Steaua și Dorobanți, descind din ideea verificată prima dată pe această stradă.
Ce înseamnă asta pentru un cumpărător de azi
- Lânăriei nu e o stradă oarecare, ci un reper documentat în istoria urbanismului românesc: aici s-a născut ideea de casă cu curte accesibilă în oraș
- parcelarea a fost gândită de la început pentru case cu curte, nu e rezultatul întâmplării: strada are ADN de cartier-grădină
- contextul s-a păstrat: Parcul Carol la câteva minute de mers pe jos, metroul Tineretului în apropiere, iar zona a rămas una de case și verdeață în plin oraș
Puține adrese din București pot spune că au schimbat felul în care s-a construit orașul. Lânăriei e una dintre ele, iar casele care se vând azi aici duc povestea mai departe. Istoria parcelării e documentată în presa culturală (News.ro, pe baza cercetărilor despre Societatea Comunală pentru Locuințe Ieftine) și în arhivele parcelărilor bucureștene.
Surse
- News.ro, primele case muncitoresti ale Bucurestiului si Societatea Comunala de Locuinte Eftine: https://www.news.ro/cultura-media/primele-case-muncitoresti-ale-bucurestilor-au-fost-ridicate-la-inceputul-secolului-al-xx-lea-de-societatea-comunala-de-locuinte-eftine-1922400214002016071515525400
- Berceni de Poveste, istoria strazii Lanariei: https://bercenidepoveste.ro/strada-lanariei/
- Atlasul Structurilor Zonale (asz.ro), Societatea Comunala pentru Locuinte Ieftine si parcelarile ei: https://asz.ro/historical-lotissments/the-municipal-company-for-low-cost-housing/
- Historia.ro, inaugurarea Garii Filaret si a liniei Bucuresti-Giurgiu (1869): https://historia.ro/sectiune/calendar/calendar-31-octombrie-1869-la-gara-filaret-a-567140.html
- Arhive Verzi Sector 4, istoria Abatorului comunal: https://arhiverzisector4.wordpress.com/2025/08/10/istoria-strazilor-a-abatorului-bulevard/