Două dintre marile parcuri ale Bucureștiului stau la câteva minute de stația de metrou Tineretului. Niciunul nu a apărut de la sine, iar poveștile lor explică de ce verdele din această zonă e mai solid decât oriunde altundeva în oraș.
Parcul născut dintr-o expoziție
Parcul Carol a fost creat în mai puțin de un an, pentru Expoziția Generală Română din 1906: 41 de hectare de teren mlăștinos transformate în parc, circa 165 de pavilioane și aproape 2.000.000 de vizitatori între iunie și noiembrie 1906, într-un oraș care avea pe atunci câteva sute de mii de locuitori. Ministrul Ion N. Lahovari rezuma șantierul astfel: "Am tăiat dealuri, am secat bălți, am umplut o vale, am săpat un lac mare și în mai puțin de un an am scos la lumină parcul". Planul peisager a fost semnat de arhitectul francez Édouard Redont.
Un detaliu care surprinde și azi: Castelul Țepeș din parc nu e un castel, ci un turn de apă deghizat, construit în 1905-1906 după modelul Cetății Poenari, cu un rezervor de circa 200 de metri cubi care alimenta expoziția. Povestea e confirmată chiar de instituția care are azi sediul în clădire, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.
Un parc protejat la cel mai strict nivel
Întregul Parc Carol este clasat monument istoric de grupa A, categoria rezervată monumentelor de valoare națională. Pentru vecinătate, asta are o consecință concretă: peisajul și silueta zonei nu se pot modifica oricum, spre deosebire de cartierele unde un teren viran de peste drum poate deveni oricând un bloc turn.
Valea Plângerii: cea mai radicală reconversie din istoria orașului
Parcul Tineretului stă pe locul numit cândva Valea Plângerii sau Cociocul: aproximativ 100 de hectare de mlaștini și mormane de deșeuri care ajungeau la 12-14 metri înălțime, fosta groapă de gunoi a Bucureștiului. Un parc era prevăzut aici încă din schița de sistematizare din 1935, dar amenajarea s-a făcut între 1965 și 1974, după proiectul peisagistului Valentin Donose. Azi parcul are circa 80 de hectare și e unul dintre cei mai mari plămâni verzi ai orașului.
De ce contează raritatea
Bucureștiul are, potrivit unui răspuns oficial al Gărzii Naționale de Mediu, doar 8,8 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, de trei ori sub norma legală de 26. Într-un oraș cu un asemenea deficit, vecinătatea directă a două parcuri mari nu e un moft, ci acces la o resursă care nu se mai poate produce: nimeni nu va mai construi vreodată 120 de hectare de parc în interiorul Bucureștiului.
Poveștile sunt documentate de Historia.ro, HotNews și PressOne, pe baza surselor istorice și a datelor oficiale.
Surse
- Historia.ro, Parcul Carol si Expozitia Generala Romana din 1906: https://historia.ro/sectiune/general/parcul-carol-din-bucuresti-amenajat-pentru-565607.html
- Oficiul National pentru Cultul Eroilor, Castelul Tepes: https://once.mapn.ro/pages/castelul-tepes
- B365.ro, istoria Parcului Tineretului pe fosta groapa de gunoi Valea Plangerii: https://b365.ro/exclusiv-i-o-istorie-fabuloasa-parcul-tineretului-facut-cu-eforturi-gigantice-pe-fosta-groapa-de-gunoi-valea-plangerii-cocioc-cel-mai-toxic-teren-din-bucuresti-544403/
- HotNews.ro, Parcul Tineretului, facut pe fosta groapa de gunoi a orasului: https://hotnews.ro/o-istorie-fabuloasa-parcul-tineretului-facut-cu-eforturi-gigantice-pe-fosta-groapa-de-gunoi-valea-plangerii-cocioc-cel-mai-toxic-teren-din-bucuresti-1806884
- Wikipedia, Parcul Carol I, monument istoric grupa A: https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Carol_I
- PressOne, ancheta despre spatiul verde pe locuitor in orasele din Romania: https://pressone.ro/exclusiv-1-din-2-orase-din-romania-verificate-de-garda-de-mediu-nu-asigura-cetatenilor-suprafata-obligatorie-de-spatiu-verde
- Wikipedia, Bucharest, populatia istorica a orasului: https://en.wikipedia.org/wiki/Bucharest